Vitrine frigorifice: cum alegi și cât consumă

Prețul unei vitrine frigorifice apare o singură dată pe ofertă. Consumul ei apare în factura de curent a fiecărei luni, cât timp stă în magazin, iar frigul rămâne una dintre cele mai mari cheltuieli cu energia într-un magazin alimentar. Două vitrine care costă aproape la fel se deosebesc de obicei abia în fișa tehnică. Patru lucruri merită verificate acolo: dacă vitrina are uși, ce consum declară, ce agent frigorific folosește și în cât timp se acoperă o eventuală diferență de preț.

Cu uși sau cu front deschis

Frontul deschis are un argument comercial real: clientul ia produsul fără să deschidă nimic, iar marfa se vede de pe tot culoarul. Îl plătești prin aerul rece care iese continuu din vitrină și pe care compresorul trebuie să-l refacă. Într-un studiu despre condițiile de funcționare ale vitrinelor, varianta cu uși închise a redus consumul de energie cu 20-70% și a păstrat temperaturile produselor mai uniforme. - Sursa: ScienceDirect

Într-un alt test comparativ, variația de temperatură a produselor a coborât de la 8,4°C fără uși la 3,8°C cu uși montate. - Sursa: RD&T

Se adaugă confortul din magazin. Aerul scăpat din vitrinele deschise răcește culoarul din fața lor, iar un articol din presa de retail descrie „sindromul culoarului rece" și legătura dintre confortul termic și timpul petrecut de clienți în zonă. - Sursa: Chain Store Age

Regula pe care o aplicăm de obicei: uși pentru lactate, mezeluri, semipreparate, băuturi și congelate, adică produsele pe care clientul le ia după ce a decis deja. Frontul deschis are sens la produsele de impuls și la cele pe care omul vrea să le aleagă cu mâna, cum sunt fructele, legumele sau o parte din panificație. Pentru aceste vitrine există huse de noapte. Un producător de astfel de huse indică economii de energie de până la 36% în orele în care vitrina rămâne acoperită. Cifra vine de la vânzător, așa că o tratăm ca ordin de mărime, nu ca promisiune. - Sursa: Econofrost

Eticheta energetică: de unde iei consumul real

Vitrinele și celelalte aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă au, din 1 martie 2021, etichetă energetică pe scara A-G. Eticheta arată clasa de eficiență, consumul, volumul sau suprafața de expunere și temperatura compartimentelor. - Sursa: Comisia Europeană, Energy Efficient Products

Consumul se citește în kWh pe an și poate fi căutat în baza de date publică EPREL, după model. Ordinul de mărime diferă mult de la un tip de aparat la altul. Un răcitor de băuturi din baza de date declară circa 335 kWh pe an, iar două vitrine de supermarket declară circa 1.506, respectiv 3.008 kWh pe an. Sunt modele din familii diferite, deci nu le compara între ele. Compară doar modele de aceeași dimensiune și același tip, raportate la suprafața de expunere de pe etichetă. - Surse: EPREL (răcitor de băuturi), EPREL (vitrină de supermarket), EPREL (altă vitrină de supermarket)

Valoarea de pe etichetă este măsurată la 24 de ore în condiții de referință. Într-un magazin încălzit vara, cu uși deschise des și rafturi încărcate peste limită, consumul real iese mai mare. - Sursa: Regulamentul (UE) 2019/2018, anexe (versiune consolidată)

Agentul frigorific: întrebarea de pus înainte de preț

Regulamentul european privind gazele fluorurate interzice, din 1 ianuarie 2025, introducerea pe piață a echipamentelor frigorifice autonome care conțin gaze fluorurate cu GWP de 150 sau mai mare, cu excepția cazurilor impuse de cerințe de siguranță la locul de funcționare. Pentru o vitrină nouă de tip „plug-in" asta înseamnă, practic, propan (R290) sau CO₂. - Sursa: Regulamentul (UE) 2024/573 (EUR-Lex)

Diferența de impact se vede în cifre. Un producător de echipamente indică GWP 3 pentru propan, față de 1.430 pentru R134a și 3.922 pentru R404A. - Sursa: Urexceed Cool (producător)

Propanul este inflamabil, de aceea cantitatea de agent dintr-un circuit este limitată de standard. Din 2023, standardul european armonizat EN IEC 60335-2-89:2022 permite la echipamentele autonome circa 500 g, față de 150 g înainte, cu măsuri suplimentare de proiectare și de siguranță în sarcina producătorului. Pentru tine contează un singur lucru: instalarea și service-ul se fac la un tehnician autorizat, după instrucțiunile fabricantului. - Sursa: EPTA Refrigeration

Dacă ai deja vitrine mai vechi, merită să știi și ce urmează la service. Începând din 2032, folosirea gazelor fluorurate cu GWP de 750 sau mai mare la întreținerea instalațiilor frigorifice staționare este interzisă. Pentru o vitrină veche, încărcată cu un agent cu GWP mare, înlocuirea devine astfel o decizie de planificat din timp. - Sursa: Adherent

La ofertă cere tipul agentului, GWP-ul lui și încărcătura din fișa tehnică. Un furnizor serios răspunde imediat.

Cum calculezi amortizarea

Formula este simplă:

amortizare (ani) = diferența de preț la achiziție ÷ (diferența de consum în kWh × prețul unui kWh)

Un exemplu, cu cifre ipotetice. Compari două vitrine de aceeași capacitate: una cu front deschis, care declară 4.000 kWh pe an, și una cu uși, care declară 2.400 kWh pe an, adică cu 40% mai puțin, în intervalul din studiul citat mai sus. Diferența este de 1.600 kWh. La un preț de lucru de 1,30 lei/kWh, fără TVA, vitrina cu uși te costă cu 2.080 lei mai puțin pe an. Dacă ea costă la achiziție cu 7.500 lei mai mult, diferența se acoperă în aproximativ 3,6 ani. La 1,60 lei/kWh, același calcul dă aproximativ 2,9 ani.

Prețul kWh din exemplu este o ipoteză, nu o cifră de referință. Eurostat arată că, în a doua jumătate a lui 2025, firmele din România plăteau aproape 0,2 euro pe kWh, iar România a avut cea mai mare creștere a prețului pentru consumatorii non-casnici din UE, de 15,4%. Datele acoperă însă doar firmele cu un consum de 500-2.000 MWh pe an, o categorie în care un magazin de proximitate nu intră. Folosește prețul total din factura ta, cu distribuție și taxe, nu doar prețul energiei active. - Surse: Biz Brașov, Economica.net, Financial Intelligence

Formula nu prinde tot. Nu include căldura pe care o vitrină cu unitate încorporată o degajă în sală, care vara poate încărca aerul condiționat. Nu include nici costul service-ului sau marfa pierdută când temperatura se abate. De obicei aceste elemente înclină balanța în favoarea echipamentului mai eficient, dar pentru un calcul onest trece-le pe hârtie, nu le presupune.

Ce întrebi furnizorul înainte să comanzi

Cere pentru fiecare ofertă patru lucruri: clasa energetică și consumul în kWh/an de pe etichetă, tipul agentului frigorific cu GWP-ul lui, dacă vitrina are uși sau poate fi dotată cu huse de noapte și cine face montajul și service-ul. Cu răspunsurile în față, comparația dintre oferte se face pe cost total, nu pe prețul de pe prima pagină.

La Next Shop Retail pornim de la planul spațiului, lista produselor refrigerate și programul magazinului. Pentru vitrine frigorifice, camere frigorifice și climatizare lucrăm cu parteneri specializați, iar amplasarea o verificăm înainte de comandă, într-o randare 3D. Poți vedea gama de vitrine frigorifice sau ghidul complet de amenajare a unui magazin, iar pentru o recomandare pe spațiul tău poți cere o ofertă.